Blestem

Mi-am promis sa nu mai redau povestile altora. Finalul povestii “SFARSIT?”, cu aspect de happy-end ma determinase sa-mi fac acea promisiune. Se pare, insa, ca “Cineva” tine cu tot dinadinsul sa-mi cada sub priviri diverse biletele. Cel de astazi are in el atata durere si se incadreaza atat de bine in “BIETELE FAPTURI”, la care, de altminteri, cred ca face si referire, incat mi-e greu sa-l pastrez numai pentru mine. Si cred ca cel mai potrivit titlu este asta-BLESTEM.
****************************
Au trecut anii, cu bucurii, cu tristeţi, cu speranţe, împliniri şi mâhniri….Din păcate, eu nici măcar “o biată făptură” nu sunt. Ce sunt pentru tine? Nu ştiu. Stiu numai ce şi cum mă simt. Stiu cum se vede de la mine. Am să-ţi scriu ce simt eu că sunt pentru tine: o jucărie pe care o foloseşti când ai tu chef, pe care, dacă nu funcţionează conform parametrilor stabiliţi de tine în acel moment, sau dacă îndrăzneşte să-ţi spună ceva care ţie nu-ţi convine, o arunci cât colo. O laşi acolo, fără să-ţi pese de ea, fără să te uiţi dacă mai trăieşte, sau dacă te vei mai putea vreodată juca cu ea. Tu ştii că, atunci când vei binevoi să o ridici de unde ai aruncat-o, ea va fi în stare de funcţionare în ceea ce te interesează pe tine. In rest, nu te interesează.
****************************
Mi-a fost teamă să vin la tine. Ma simteam stangace acolo, şi, în plus, aveam şi ochiul tău necruţător, care s-ar fi aşteptat să mă comport într-un anumit mod. Tu mie nu-mi acorzi de fapt nici o şansă. Dacă nu fac ce crezi tu că ar trebui, eşti supărat pe mine, şi-mi spui că mă credeai mai deşteaptă. Aşa sunt, nici deşteaptă, nici proastă. Sunt cum sunt. Dacă nu-ţi răspund aşteptărilor, nu e vina mea. Asta nu te împiedică să urli la mine.
****************************
Dacă aş fi în stare, acum mi-aş tăia gâtul.
Iţi doresc să ţi se-ntâmple-n viaţă să te-ndrăgosteşti de o femeie, să o iubeşti de nu mai ştii pe unde calci şi ce faci, iar ea să-ţi spună că are alte priorităţi…. Iţi doresc să iubeşti de ţi se rupe sufletul, iar ea să aibă treabă, să nu vină să o vezi. Iti doresc să iubeşti de mori, iar ea să-ţi explice cum nu poate fi cu tine. Iti doresc să iubeşti şi să te accepte femeia iubită pe locul « n » în viaţa ei….Iţi doresc să traieşti ce trăiesc eu acum…. Să simţi ce simt eu….”
****************************
Sau o fi doar o poveste inventata pentru a sustine “BIETELE FAPTURI”?!

Exist

Desi, aparent, si eu exist, nu despre mine este vorba. Nu pot scapa de acest Anatol COVALI. Poate ca ar trebui sa-mi ia cineva volumul lui de pe masa. Dar pan-atunci, va mai ofer o mostra.
Ea, mostra, se numeste “EXIST”.

Stau langa pragul tineretii tale
flamand si insetat si obosit.
Talharii m-au pradat pe lunga cale
pe care ani in sir am ratacit.

Pe trup mi-atarna zdrentele iubirii
si sufletul e plin de cicatrici,
dar ochii-mi ard de febra fericirii
si-n inima simt zbor de randunici.

Sunt iar aici si usa-i larg deschisa,
simt cum ma cheama zambetul tau trist,
dar pasii-mi parca stau infipti in clisa
si-atata pot, sa strig soptit: Exist!