Carmen

Nu este vorba nici de Carmen de Bizet, nici de Carmen de la Ronda, ci de Carmen … de Sibiu. Cea care, prin simpla-i existență, fără să facă absolut nimic, a reușit să împartă cetățenii români în două tabere aflate în dispută, de parcă societatea românească n-ar fi fost suficient de dezbinată încă de pe vremea lui Nimeni împărat. Continuă lectura

De-a viața-3

Aceste rânduri sunt în continuarea celor din „De-a viața-2” și sunt destinate, în mod deosebit, joscomuniștilor. Nu știu dacă va citi vreunul, iar eu nu am adresa niciunuia ca să-i semnalez. Am avut-o a unuia singur, care a fost foarte deranjat de abordările mele. Susținea că el nu fusese comunist și nu avusese nici-o legătură cu securitatea, dar călătorise prin toată lumea, nu precum comunistul de mine, care n-aveam voie să mă duc nici până la Russe. L-am crezut imediat, cum dracu să nu crezi un joscomunist?!? Continuă lectura

Din puțele gândirii

Inițial am vrut să pun titlul „Din puțul gândirii”. Noroc că mi-am amintit că această sintagmă a fost inventată de altcineva! Că dacă o foloseam și eu, putea să mă dea în judecată și nici n-aș mai fost altfel, ci aș fi fost la fel. Așa că am apelat la o formulă preluată dintr-un anunț văzut pe stâlpii din cartierul meu. Cei care l-au pus ne anunțau voios „Săpăm puțe”. Continuă lectura

De-a viața-2

Deși mă jur în fiecare zi că nu mai calc prin blogurile alea de-și zic ziare, tot în fiecare zi îmi calc în picioare propriile jurăminte. Și tot în fiecare zi descopăr motive pentru noi jurăminte că n-o să mai …
Mai deunăzi am fost prin blogul care-și zice „Minciuna”, sau cam așa ceva. Acolo am dat peste un articol al cărui subiect poate m-ar fi interesat. Numai că, am văzut cine l-a scris și nu l-am citit, știindu-l pe autor ca unu care, pe când era slujbaș la stat, îl pupa în dos pe un ministru care încălca o lege și făcea mișto de cei care îi atrăgeau atenția acelui ministru, iar după ce s-a pensionat a început să se lamenteze că se încalcă legea. Adică d-ăla cu caracter … fără. Continuă lectura

Rup ațe

Nu știu ce preocupări au cei din generația mea. Pe unii îi știu că sunt bunici și bunicia le mănâncă tot timpul, nu mai au timp și de altceva. Alții sunt responsabili cu aprovizionarea, câțiva scriu, foarte puțini mai și citesc, unii dintre cei care mai citesc rezumându-se la a citi ce scriu tot ei. Pe unii i-am auzit că au devenit excursioniști aproape profesioniști. Se plimbă toată ziua. Continuă lectura

Ce lume pe dos!

Constatarea că lumea asta e pe dos nu mi-a fost pricinuită de lecțiile de demagogie predate de parlamentarii românești. Nici de lecțiile de demagogie democratică predate de dirigintele universal, adică de unchiul Sam. Nici pe departe! Astea sunt chestiuni minore în raport cu cea care m-a determinat pe mine să exclam … tiltul. De fapt, din ceea ce am constatat eu derivă și celelalte nenorociri. Continuă lectura