Ce lume bleagă!

Evoluăm, evoluăm, evoluăm. De omenire zic. Nu puteam să fac eu excepție, oricât de altfel aș fi. Așa că, evoluez, evoluez, evoluez. Din moment ce specia umană se află în vârful evoluției, adică reprezintă, practic, vârful progresului, car’va’zică tot ce sunt eu acuma este ceea ce este mai bun din mine, până la acest moment, nu cum crezusem eu. Zic până la acest moment, întrucât evoluția nu s-a terminat. Omenirea mai are pași de făcut, car’va’zică și eu mai am pași de făcut. Așa că m-am apucat să-i fac chiar de astăzi, de ce să mai aștept să mai evolueze omenirea!? Continuă lectura

Câinele japonez

Am trimis mai multor apropiati câteva pps-uri cu imagini de la un muzeu din Japonia. Unul dintre ei, anume cel care-mi zice mie Marinică, iar eu îi spun lui Costică-Țe, celebru, deja, pentru cititorii acestui blog, a reacționat. N-am putut să păstrez numai pentru mine spusele lui … scrise, așa că le pun la dispoziția tuturor cititorilor, așa cum le-a scris el în „dulși graiul moldovinesc”.
*** Continuă lectura