Testamentul

Se zice că românii sunt ași la scenarii, că aproape toți suferă de scenarită. Eu am declarat în nenumărate rânduri că mă consider un foarte bun român. Am declarat asta inclusiv atunci când am mărturisit că aș pleca din colonia asta învârtindu-mă, fără să mă uit înapoi și fără să mai țin minte că am trăit vreodată aici. Așa că, în calitatea mea de bun român, pe care nu mi-o poate interzice nici marele ghinonist, nici guvernul lui particular, am și eu dreptul să concep un scenariu.
Scenariul meu, ca orice scenariu, nu este decât … literatură. Numai întâmplarea face ca anumite afirmații ale mele să coincidă cu niște fapte, sau cu niște personaje reale.
Acțiunea scenariului meu se desfășoară undeva în colonia fostă țara numită România, pe undeva pe după niște draperii cotrocene. Acolo, la un pahar de … vorbă, un personaj întunecat îi vorbește unuia încrâncenat. Atât de încrâncenat, încât în umbra draperiilor i se aude scrâșnetul măselelor. De aici încolo, redau dialogul, așa cum reiese din stenogramele cu caracter foarte-ultra-stric-secret, ștampilate cu „NU SE DESECRETIZEAZĂ NICI DUPĂ MOARTEA ĂSTORA”, stenograme care au căzut dintr-o poșetă aflată pe un umăr care, cu prelungirea numită mână, arunca la coș. Probabil, stenogramele n-au știut că ăla era coș de baschet și au sărit și ele din poșetă.
Întunecatu’: Bă, Ghinion, ascultă la mine, că te-nvăț de bine. Ar fi păcat să mai pierzi și tu zece ani ca să-nveți ceea ce poți afla de la mine de la bun început. Pune mâna de-ți fă guvern repede! Da’ fă-ți dracului d-ăla particular, că d-aia luptarăm la revoluție, nu-ți mai face d-ăla de stat, că statu e încurcă lume. Fă-ți guvern, să nu ajungi ca mine, după ce am apelat la securistul ăla pe care a trebuit să-l bag în pușcărie, fiindcă din cauza lui soluția adoptată de mine fusese declarată imorală, pe urmă a trebuit să-l reevaluez și pe mafiotul ăla care tot mafiot a rămas după ce nu l-am mai reevaluat eu, ci l-au reevaluat alții, și m-am ales și cu Călin Anton Marin Virgil Florică … ă, na c-am uitat cum dracu-l mai chema, deci m-am ales și cu ăla premier de nici nu se uita la mine. Eu îi ziceam, civilizat, „Ia fă-te, bă, încoa’!” și el se ducea încolo, d-al dracu’. Că d-al dracu ce e s-a ales și cu 14 neveste de nu-in zice nimeni nimic, iar la mine, când venea Nuți să-mi aducă stenogramele noaptea, săreau ăia ai lu’ Voiculescu pe mine că … Bine că zisei de Voiculescu, că era să uit ce vroiam să-ți spun, da’ fii atent să-l dai afară și pe Victor Viorel Vasile Vladimir … ăăă, nu, pe ăsta îl cheamă doar Victor Viorel, vezi ce memorie bună am? Deci, dă-l afară pe ăsta că ăsta e plagiator și odată te trezești că te plagiază și te trezești fără casele pentru care ai mințit din greu ca să le câștigi cinstit, că vine el și-ți plagiază minciunile și ți le ia. Doar n-o să stai să te uiți ce ghinion ai!
Deci, ce ziceam!? Aaa, da, de Voiculescu. Bă, ghinionule mic, desființează-i, bă, televiziunile! Bă, și-au bătut ăia joc de mine zece ani, s-au înhăitat cu ăia care au dat cu șepcile în mine și au vrut să mă dea afară din palat, fără umbrelă, fără șapcă, deși era o zi mohorâtă, au zis că mi-a adus Nuți stenogramele la miezul nopții și s-a mai apucat și deșteptu’ ăla de Mircea Badea să facă șpagatul, de era să-mi rup nădragii când am vrut să-l imit și eu, ca să le dau peste bot. Desființează-i repede, bă Ghinion, că dacă aștepți pățești ca mine. Că n-am mai putut să-i desființez că săreau ăștia pe mine că-s dictator. Eu, dictator, bă? Păi n-am știut niciodată să scriu după dictare, cum dracu să fiu eu dictator, da’ la ce te poți aștepta de la niște comuniști? Că, ăștia așa s-au născut, comuniști, chiar dacă s-au născut în democrație, nu ca mine, care m-am născut în comunism da’ m-am născut democrat. Mă rog, m-am născut democrat-liberal, da’ pe urmă m-am rebotezat popular, că la ăștia nu e cu tăiere împrejur, deci s-a putut. Deci, … ce ziceam!? Aaa, da, închide, bă, televiziunile ăluia! Ia-l pe ăla mic de-l trimisei eu la Bruxelles să-mi cumpere niște varză d-aia bruxelească, că se pricepe la d-asta, și pune-l să nu se uite la ăia pe care o să-i trimiță Luluța peste ei, că vorbesc eu cu ea. Să se uite în partea ailaltă, nu unde se duc ăia. Că, dacă-l cheamă ăia la parlament să-l ia la întrebări, o să ies eu să spun că este ilegitimă chemarea și gata.
Încrâncenatul: Da’ zi-mi și mie ce e aia ilegitim, că mă mai întreabă dracului vreun ziarist și mi-e să nu rămân fără măsele chiar în conferința de presă.
Întunecatul: Bă, Ghinion, tu chiar ai avut ghinion de nu știi nici asta! Ilegitim înseamnă fără legitimație. Păi ai văzut tu chemare la parlament cu legitimație? Chemările n-au, bă, legitimație! Hai că o să-ți las și scris ce să faci, că văd că nu pricepuși chiar tot. Îți las un bilețel sub prag. Da’ nu acolo unde stătui eu, că acolo umblă ăștia ai lu reevaluatu’, fir-ar ai dracu’, ți-l pun în altă parte și tu te muți acolo. Îl scoți din când în când, te uiți pe el și faci ce-ți scriu.
*****
Aici s-a-ntâmplat ceva, că nu se mai vede ce e scris în stenogramă. O fi curs transpirație de la aruncatul la coș, s-a udat și a devenit ilizibilă!
Acuma, după ce mi-am imaginat acest scenariu, parcă mi-e și frică să mă uit la televizor. Dracu știe ce văd, și o să mă ia careva la întrebări că de unde am știut eu, că cine mi-a dat stenograma, că de ce am citit-o dacă avea pe ea ștampila că nu se desecretizează nici după ce mor ăia, că de ce mi-am permis eu să-mi imaginez la liber, fără autorizație de imaginat, că dacă am plătit taxa pe imaginație la FISC și la ANAF, că cât i-am dat ăluia reevaluat după reevaluare de mi-a aranjat să stau ascuns sus, pe galeria de care atârnau draperiile, când vorbeau cei doi, că eu de ce nu fac șpagatul dacă îi iau apărarea lui Mircea Badea, că unde-mi este șapca, nu cumva am aruncat-o și eu, etc., etc., etc.

P.S. A doua zi: Văzând îndârjirea, chiar disperarea cu care anumiți indivizi se dau de ceasul morții că premierul și președintele n-au sucit gâtul Antenelor pe loc, irevocabil și fără milă, mi-e foarte clar că întreaga acțiune se desfășoară la ordin, iar cei din trupe (așa se numesc grupurile de oameni înregimentați, care acționează la comandă) au primit ordin să lupte până la capăt. De unde mai rezultă și că Antenele au deranjat. Oare, cum? Mințind?!? Să fim serioși! Minciuna nu interesează pe nimeni și nici nu produce efecte. Pe mine, de exemplu, ca privitor la tv din an în Paște, neînregimentat, nici nu m-ar interesa dacă vrea cineva să desființeze vreun post de lingăi, sau dacă vrea să-l premieze. Că, nu mă uit la lingăi. De fapt, nu mă prea uit pe la niciunii, iar copiii mei cu atât mai mult nu stau să se uite după 12 noaptea la un post pe care-l detestă, doar ca să se poată văita tatăl lor că acel post îi infestează copii!!!

Da’ măcar dacă mi-ar da dracului și mie un premiu pentru veridicitatea scenariului imaginat ! Numai să nu-mi dea chiar „Glonțul de aur„, sau „Ștreangul de platină„!

P.S.2 M-a sunat un amic și mi-a atras atenția că există și „Zăbrelele de mărgăritar„. Acuma sunt mai liniștit.

Anunțuri

9 gânduri despre „Testamentul

  1. V-am vazut pe galerie, ca si eu eram pe lampadar. Ati redat destul de exact dialogul, insa partea cu Bruxelles-ul a fost mai lunga. Incrancenatu a intrebat: „Care ala micu trimis la Bruxelles? Ca tu ai trimis multi acolo, ai trimis-o pana si pe fiica-ta”. Intunecatu: „Cum care, ala de-l cheama „ciolos” (vezi ca in limba maghiara „csalos” – se citeste cioalos – si inseamna „cel care te pacaleste”). Asta ii pacaleste pe toti si pe aia din parlament si nu o sa mai ai ghinioane. Pe tine n-o sa te pacalesca, o vorbesc eu cu el”.

    • Deci, tu erai? Mi se paruse mie ca misuna cineva pe acolo, dar am crezut ca sunt aia mici, ai lu’ aia mica, trimisi acolo sa prinda mingea de baschet daca ajunge p-acolo, sa nu-i loveasca pe aia doi. Din cauza asta nici n-am retinut intregul dialog, dar totul e bine cand se sfarseste cu bine. In cazul nostru, ai completat tu ceea ce-mi scapase mie.

    • Lasati-ma va rog si pe mine in povestea asta…
      Ca stau binisor cu imaginatia…

      Csalos nu e prost, dar ca orice pacalici profesionist, se joaca de-a prostul inocent. Nu de alta, dar pe langa Intunecatul, mai are obligatii si la Baba Cloanta. Si atunci se face ca nu pricepe, ca sa castige timp de joc de glezna intre doua spagate…

      • El, saracu, este prins intre ciocan si nicovala. Isi da ochii peste cap, lasa impresia de om cumsecade-vorba acelei senatoare care i-a zis-o in plen-, dar, de fapt, fiind inregimentat, nu poate decat sa execute ordinele. Ca nu-l iarta sefii lui, daca nu le executa. Si astia nu sunt cum erau dictatorii aia comunisti, rai, care te criticau si iti dadeau avertisment, sau te puneau la gazeta de perete. Astia sunt democrati, te impusca de nu te vezi. Democratic! Adica, direct in cap. Sau in matze, daca esti tare de cap.

  2. Cuvintele

    Pe astea ni le-a dat evoluţia, ca să evoluăm! Adică de fapt le-am câştigat noi înşine, puţin câte puţin, secol după secol tot îmbunătăţind, indiferent de limbă (de-asta se ocupă traducătorii!) pentru a desluşi mai duios sentimente, pentru a fi mai clari în declaraţii politice, ştiinţifice sau juridice, sau… altfel!
    Ce mi-a dictat textul de faţă a fost “o picătură de apă care a dat foc fitilului”, cum spunea un hâtru! Adică un minuscul şi murdar cetăţean, un soi de chestie care contribuie la decăderea ideii de evoluţie umană, mai ales pentru că se erija de curând în “formator de opinie” pe un ecran din ce în ce mai mic, exprimând abjecţii de nereprodus dar (de mirare!) de neobservat de către dulăiii care se numesc CNA. Nu este de loc genul meu să fac astfel de observaţii, corecturi sau amendări. Dar mi-a mirosit atât de putrefact încât nu m-am putut abţine să nu mă irit a propos de ceva care înseamnă poezie, filosifie, emoţie, rigoare, uneori lege, alteori ură sau blândeţe, însemnă Garcia Marquez şi Paler şi Shakespeare, sau Li Tai Pe şi Cervantes şi Hemingway, sau Eminescu……sau alte mii de exemple!
    Şi vine unu’ (altminteri vândut, că plătit pentru jegul răspândit, nu pot să-l numesc!) şi cu o bidinea muiată în sufletul lui scabros de-a dreptul, le spune copiilor mei lucruri inchizitoriale despre dreptatea lui de a apăra un ticălos până… până nu ştiu unde, şi-i învaţă cuvinte pe care copiii mei pe nu le-au mai auzit şi râde histrionic şi imbecil şi face şpagaturi pe scaune, că altceva nu ştie face… Iar noi ce facem? Ne “dăm pe spate”, alunecând pe balele lui, inerţi la înţelegerea că o dejecţie umană îşi bate joc de CUVINTE, de ce-am cărat cu noi secole şi milenii, ca să fim ceea ce am fi putut fi, dacă nu am fi fost reprezentaţi de un … jeg. e un cuvânt foarte blând din vocabularul ipochimenului de la Antene!
    Am scris aceasta, ca să comunic felul în care iubesc acest titlu, de care unii îşi bat joc, în mod regretabil, ba chiar groaznic…

    • Eu n-am s-o lalai ca tine si am sa spun franc: MIRCEA BAEA este SINGURUL REPORTER TV care spune LUCRURILOR PE NUME, CINSTIT, NE-HISTRIONIC.Si mai cunoaste si legile despre care vorbeste, si mai are si proprietatea cuvintelor. Daca ti-ai rupt si tu nadragii incercand sa faci spagatul, ca sa-i dai lui peste bot, este … nadragii tai. Sau, poate n-ai observat ca marele sef de stat desptre care spunea Badea ca este un derbedeu, chiar DERBEDEU ERA? Sau poate n-ai observat ca atunci cand a spus ca premierul a mintit in Parlament, ala CHIAR A MINTIT? Se pare, insa, dupa cate voci critice la adresa lui am auzit, ca romanii prefera LINGAII, PROPAGANDISTII, LOZINCARII, PANGLICARII, PUP-IN-CURISTII si, desigur, INREGIMENTATII.
      Una dintre cele mai nenorocite intamplari din 1989, nenorocite prin consecintele paguboase pentru societatea romaneasca, a fost spargerea securitatii in gashti care se lupta intre ele pentru ciolan. Mircea Badea nu apartine niciuneia dintre gashti, in timp ce foarte multi sunt angajati ai acelor gashti, sefii unora dintre gashti ajungand pe cai foarte mari. De aici, numarul mare de „deranjati” de Mircea Badea, care-si dau ochii peste cap precum niste cocote, atunci cand el spune o porcarie pe care o spun toti, in gura mare, pe strada. Punct.
      P.S. Extrem de interesant si FOARTE, FOARTE CREDIBIL este faptul ca ai tai copii se uita la tv DUPA MIEZUL NOPTII, atunci cand vorbeste BADEA. EXTREM de CREDIBIL!
      Se confirma INCA O DATA ca romanii sunt MARI IUBITORI DE ADEVAR, dar conditionat:
      1. Sa NU spuna ei adevarul!
      2. Sa NU FIE DESPRE EI!
      3. Sa poata sa-l arate cu degetul pe cel care a spus adevarul care i-a bucurat si pe ei, daca asta le aduce un oarece beneficiu.

      • Eu chiar cred că Mircea Badea exprimă trăirile și durerile multor concetățeni de-ai noștri, chiar dacă uneori folosește un limbaj neobișnuit pentru difuzorul televizorului, însă de la o vreme și-a mai cenzurat din exprimările „de cartier”, ceea ce nu l-a făcut totuși mai simpatic pentru cei ce se simt cu „musca pe căciulă” ori „avocaților”acestora de pe la diferite instituții de presă !

  3. M-AM LUMINAT CITIND CUVINTELE TOV.DKN. BRAVO.VAJNIC ACTIVIST/PROPAGANDIST DE RAION,PROBABIL FAUREI.MULTUMESC.O PRECIZARE-NU-L CHEAMA LI TAI PE,CI DING DJUI FU SI E NASCUT PE MALUL STANG AL RAULUI POTOMAC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s