Altă cerere către Dumnezeu

Eu tot insist în a-I trimite cereri, întrucât la unele mi-a răspuns. E adevărat, mi-a răspuns dumnezeiește, nu omenește, dar mi-a răspuns. Nu mă-ntrebați cum de am înțeles eu limba dumnezeiască! Nu de alta, dar chiar nu pot explica.
Sunt în spital. N-aș fi spus-o, pentru a suta oară în vara asta, dar nu s-ar fi înțeles mesajul meu. În spital fiind, plimbându-mă pe alei în încercarea de a mă autopăcăli că fac mișcare, m-am trezit lângă mine cu un băiețel ducându-și tatăl de mână. Băiețelul îi povestea înflăcărat tatălui ceea ce trăise el la investigația medicală de la care tocmai ieșise. În scurtele pauze verbale ale puștiului, tatăl încerca să-l pregătească pentru o nouă investigație, spunându-i cam la ce să se aștepte. Băiețelul mergea ca orice băiețel, adică, la fiecare al treilea pas normal, urmau doi pași săltați, când pe un picior, când pe altul, deși el se afla acolo din motive evident medicale, nicidecum sportive.
Văzându-l pe acel „ieduț uman”, mi-a venit ideea acestei cereri.
Doamne,
Ia vezi, bre, n-ai putea să schimbi nițel mersul vieții? Adică, să nu intrăm în viață mici și neajutorați și să o părăsim bătrâni și neajutorați, ci invers. Am să-ți explic și ce avantaje am avea.
Deci, la intrarea în viață, dacă am fi bătrâni, am fi la fel precum ăia mici. Adică, tot alții ar trebui să aibă grijă de noi. Cu trecerea timpului, am deveni și noi maturi, apți de muncă, apți de toate cele. Iar în faza finală, am fi precum copiii. Când am ajunge prin spitale, am sări într-un picior, indiferent ce ni s-ar întâmpla acolo, ba, chiar am povesti voioși ce ni se întâmplă. S-ar elimina certurile interminabile cu doctorii, cu asistentele, ba chiar și cu ceilalți pacienți. N-am mai fi permanent nemulțumiți de toate cele. Iar la închisul ochilor nici n-am ști ce ni se întâmplă. Nu-ți mai spun că, mici fiind, n-am fi apucat să cunoaștem o mulțime de oameni și s-ar evita procesiunile funerare pline de fals, la care participă „îndurerați” și unii care ne-au urât toată viața.
Ei, ce zici? Nu te grăbesc. Știu că o să-mi răspunzi, când și cum vei putea, și știi că voi crede ce-mi vei spune.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.