Revelație plopistă

N-am relații foarte bune cu limbajul academic, poate că, academic vorbind, ar fi trebuit să spun revelație plopică, sau chiar plopistică. Mă rog, sunt sigur că plopul va înțelege. Continuă lectura

Anunțuri

Nișa

Ce chestie! Auzisem, citisem, perorasem pe tema nișei, dar, de-abia acuma îmi dau seama că nu înțelesesem nimic. Mă rog, eu prin a înțelege … înțeleg a trăi. Adică, ai înțeles ceva de-abia atunci când acel ceva devine parte a existenței tale inconștiente. Căci, degeaba știi să reciți ceea ce ai citit/auzit, dacă nu izvorăște din tine. Continuă lectura

Concurs

După ce am publicat „Mi-e teamă”, în care îmi autoprevesteam mie însumi, de unul singur, viitorul de cosmo-parlamentar, o mulțime de prieteni, foști colegi de școală, sau foști colegi de muncă, sau foști colegi de … saloane de spitale, au tăbărât pe mine. De mirare n-a fost că mi-au sărit în cap, asta întâmplându-mi-se frecvent, ci motivul pentru care au sărit. Cică vor să-i angajez la biroul meu de cosmo-parlamentar. Ba, chiar, au avansat ideea că ar trebui să am mai multe birouri, așa cum au parlamentarii Continuă lectura

Decanul

Nu voi explica eu ce este instituția decanatului. Nu numai pentru că cititorii știu, ci și pentru că eu n-am habar. Oricum, am observat că, în afara decanului unei facultăți, există multe alte organizații, organisme, instituții care au decani.
Criteriile după care sunt aleși decanii diferă de la o organizație la alta. La unele, decanul este ales dintre cei cu cele mai înalte grade profesionale, sau de altă natură, specifice domeniului în care activează. La altele, decanul este ales după criterii de vârstă, iar la altele după criteriul vechimii în asociația respectivă. Continuă lectura