Draghe udemerule,

Rândurile de mai jos au apărut pe blogul altfel.info în 2008, apoi au apărut în cartea “Cronicile unui scandalagiu ALTFEL”. Cei curioși, găsesc acea carte la Bibiloteca Națională și la încă vreo 20 de biblioteci județene, Cercuri Militare, Universități din Ardeal, Oltenia, Muntenia și Dobrogea. În Moldova n-am ajuns. Le găsesc la pagina 154 în numita carte.
Le reiau fiindcă văd cam mulți oameni care fie bagatelizeză chestiunea abordată de mine, fie sunt naivi, fie sunt rău intenționați. În categoria rău intenționați, eu îi introduc și pe cei care susțin că maghiarii din România nu au nevoie de limba română. Îi consider rău intenționați pentru că, în felul acesta, se reduc zdravăn șansele maghiarilor de reușită în orice domeniu, aici, în România. Poate vor să aibă succes pe alte meleaguri. E dreptul lor, dar, în cazul ăsta, nu înțeleg de ce se mai încăpățânează să stea aici și nu se duc pe alte meleaguri. Deci, … Continuă lectura

Reclame

Frumoasa

Ieri am fost la spital cu sora mea. Cât a fost ea în cabinetul doctorului, am așteptat-o pe un hol cu multe ferestre și scări. Scări pe care urcau, sau coborau, fie medici, fie pacienți care se duceau, sau veneau, la/din alte secții. Probabil, pe undeva mai sus era și o secție de chirurgie, că mai multe ființe coborau de acolo ținându-se de diverse zone ale trupului, cu grimase specifice unor suferințe, însoțite de alte ființe care le cărau bagajele specifice celor internați pe perioade mai îndelungate. Mă uitam la ei așa, într-o doară, iar ei se uitau la mine mai mult prin mine și pe lângă mine. Continuă lectura

Ura! Am reușit!

Sub conducerea înțeleaptă a conducătorilor României din ultimii 12 ani, cu sprijinul neprecupețit al tăcerii populare, ba, pe ici, pe colo, chiar cu sprijinul aplauzelor populare, mai ales ale presei democratic … vândute, iată că România a reușit. Ce a reușit? Ceea ce este prezentat succint într-un articol din presa on-line de azi, din care am preluat acest paragraf: Continuă lectura

Mulțumesc!

Mulțumesc public celui/celor care au accesat astăzi postările „Crivățul capitalismului” și „Apelative moderne„, publicate în urmă cu doi, respectiv cinci, ani, de care uitasem până și eu. Vîzând că cineva le-a accesat, am devenit curios și le-am citit. Ouau! Ce bine mă simt! Ce previziune formidabilă am avut în „Crivățul capitalismului”! Oare ce l/o/i-o fi determinat pe cel/cea/cei care le-au accesat astăzi să le citească!?!