Ascult o trupă care-mi place al naibii de mult. Cine urmărește locanta muzicală, într-o bună zi va afla despre cine e vorba, căci va regăsi în salata de cuvinte care va însoți meniul muzical ceea ce spun acuma.
Sonoritățile trupei mi-au amintit de Janis Joplin, de 4 Non Blondes, de Creedence Clearwater Revival și de mulți alții care mi-au traversat tinerețea și, deși au făcut-o cu delicatețe, au lăsat dâre muzicale adânci în mine.
Cam cum lasă navele pe mare, nu? E adevărat, marea se reface, dar din dârele alea, însumate, ies valurile. Și ce frumoasă-i mare când își arată valurile!
Altfel
Altfel 
Nu ne mai fierbeti in ulei!
Vrem si noi s-o ascultam. Acum! Nu intr-o buna zi…
Rabdarea sa stiti ca ajuta si la … fierbere. Si sa mai stiti ca eu nu fierb in ulei! Pai, degeaba am inventat … smoala ecologica!?! Da’ n-o folosesc pentru cititorii/ascultatorii mei. Pe ei ii fierb … in parfum.
Ca sa nu ziceti ca sunt al dracului, nu ca n-as fi, da’ de ce sa ziceti?, va sfatuiesc sa va puneti rabdarea in cui, pana pe 03 martie. Anul asta, nu la anu’! Pana atunci jucati-va … d-a dârele!
P.S. Am uitat sa va spun esentialul. Nu puteti beneficia de smoala mea ecologica, pentru ca nu v-ati calificat pentru acest sortiment. Ca sa obtineti smoala ecologica de la mine, trebuie sa intrati in politica si sa militati intens pentru transformarea Romaniei in teatru de razboi si a romanilor in carne de tun. Si inca o conditie. Sa militati ca teatrul de razboi si carnea de tun sa fie IN FOLOSUL STRAINILOR, nu al bastinasilor de aici!